De unde să încep să povestesc? Ce mi-a plăcut mai mult?...
Cea mai frumoasă vacanţă din anul acesta am făcut-o săptămâna aceasta...în Olanda, plecând direct de la meciul pe care România îl susţinuse împotriva echipei lor, la Constanţa.
Nu credeam că voi rămâne aşa de plăcut impresionat, am acum o stare de dulce reverie, gândindu-mă la zilele însorite (din fericire am prins o vreme excelentă) petrecute la Amsterdam, Haga, Rotterdam sau Delft.
Cred că voi povesti mai multe întâmplări de acolo...cert e că pentru primul episod, m-am gândit să vă spun câteva lucruri care le găseşti cam greu prin România. Ce au ei în plus de îmi vine să mă mut acolo mâine?
Ca în restul Europei de Vest, veţi găsi relaxare şi o seninătate normală pe chipurile oamenilor. Scriam acum câteva luni despre cum am pedalat prin Central Park în New York, acum mă gândesc cu nostalgie la zilele de pe Amstel. Cum am stat la semafoarele de biciclete, intr-un trafic extraordinar de lejer...m-am obisnuit imediat cu mersul pe bicicleta acolo - pe toate strazile sunt piste de biciclete si trebuie doar sa fii atent sa dai prioritate de dreapta.
O fază m-a dat pur şi simplu pe spate, la figurat, bineînţeles. Făceam o fotografie prietenei mele Anda pe un pod din Delft. Eu stăteam pe trotuarul de vis-a-vis faţă de ea, încercând să găsesc un unghi bun. La un moment dat, de pe strada din partea stângă a podului, un camion se pregătea să facă o curbă şi să intre pe podeţ. Dar...şoferul a observat că eu îi făceam o poză Andei şi s-a OPRIT, FĂCÂNDU-MI SEMN SĂ FAC EU POZA ÎNTÂI, APOI EL VA TRECE PE POD. Mi s-a părut fantastic ...cum pot oamenii să se comporte aşa...e destul de utopic pentru o ţară ca România.
Şi singurul lucru care m-a demoralizat puţin s-a întâmplat în Amsterdam. Pe o stradă vecină cu casa în care stăteam, într-un cartier apropiat de centru, am găsit un bar românesc, o bodegă sinistră, dinăuntrul căreia răsunau manelele. Pe uşa întredeschisă puteai observa nişte românaşi care dădeau de zor în aşa-zisele păcănele.
Mi s-a făcut scârba...am pus şi aici o poză, de unde puteţi vedea numele bodegii sinistre care fusese deja închisă o dată, anul trecut, pentru că poliţia olandeză găsise droguri interzise asupra patronilor şi prostituţia ilegală era de asemenea susţinută de personalul din bar. Excelent! Am fost înapoi în România şi acolo, pentru 5 minute de coşmar.
Este un oraş excelent Amsterdamul. Şi Haga sau celelalte la fel. Voi mai scrie despre ele în zilele următoare.
6 comentarii:
Acu, dupa ce am petrecut vreo 3 luni in Olanda cred ca sunt indreptatit sa deschid seria de comentarii pe postul tau.
Intr-o saptamana cu siguranta ca nu ai avut timp sa vezi si partile mai putin bune ale Olandei, insa iti dau dreptate, si eu m-am muta maine in Olanda, asa cu partile lor bune si rele.
Interesant e ca ai calcat exact prin locurile pe unde am fost si eu: Haga, Amsterdam, Rotterdam, Delft. Acu trebuie sa continui: Arnhem, Apeldoorn :)
Curios poate, insa pe mine cel mai mult m-a fascinat Delft-ul, care e un fel de orasel universitar, incarcat insa de istorie si ... ceramica, evident.
Spune daca ai vazut Madurodam-ul, daca ai intrat in carciuma aia vestita din Delft care se afla intr-o moara de vant, de cartierul rosu nu te-ntreb, ca eu am trecut de vreo 5 ori in ultimii 6 ani si parca arata din ce in ce mai rau.
Da, adevarul e ca, la fel ca si pe tine, cel mai mult m-a impresionat Delft-ul. E fantastic, m-a lasat fara cuvinte. Am fost intr-o bodega acolo, dar nu stiu daca aceea de care spui tu, din pacate.
Cartierul rosu, atractie pentru turisti in principal. Foarte putini intra si "consuma".
Madurodamul trebuia sa-l vada Anda, ea a fost la Scheveningen, dar a stat vreo 3-4 ore doar si era impreuna cu colegii de serviciu, la o petrecere organizata.
Nu am resusit sa ajung la Madurodam si as spune ca nu regret foarte tare. Am o vaga impresie ca nu este decat un alt "tourist trap" ca si red light district. Dar as vrea foarte mult sa ajung in Olanda in luna mai, sa vad campurile de lalele :)...
Anda
te inseli. Nu este chiar un "tourist trap", insa ca sa te bucuri din plin de Madurodam, trebuie ca pe langa cei 10 EUR (intrarea, cel putin atat era in 2002) sa mai scoti din buzunar niscaiva fise de 1 sau 2 euro pt a pune in functiune masinariile de acolo.
In alta ordine de idei de la incep lui Nov pana la sf lui decembrie se pare ca voi sta iar prin Olanda, si atunci voi scrie un serial amanuntit despre olandezi si tara lor la mine pe blog
anda
Sa vezi ce frumos arata din avion campurile de lalele. Daca ai vreme frumoasa, din aprilie pana prin august, inainte de aterizarea pe Schiphol se vad campuri superbe de lalele. Cand voi scrie serialul, voi posta si o astfel de fotografie.
Da, data viitoare poate mergem si noi la Madurodam. Şi eu poate intru moka, asa cum am reusit si la Rijksmuseum sau la Van Gogh Museum, cu legitimatia de presa internationala. Dar Anda va trebui să plătească 10 euro, din păcate.
Trimiteți un comentariu